În ultimele decenii, tehnologia a devenit liantul invizibil care ține împreună societatea modernă. De la telefoanele pe care le folosim zilnic, până la aplicațiile care ne ajută să ținem legătura cu cei dragi sau la programele care ne recomandă un film bun pentru seara de vineri, tehnologia ne influențează pas cu pas viața de zi cu zi. În acest context, inteligența artificială se conturează drept forța care promite să schimbe regulile jocului. Însă, pe măsură ce această putere crește, întrebarea centrală se schimbă: nu dacă putem construi aceste tehnologii, ci cum le construim în mod responsabil.

Etica tehnologică nu este doar o colecție de reguli abstracte, ci și un ansamblu viu de principii morale care ar trebui să însoțească fiecare etapă a inovației. Rolul ei este să ne asigure că noile tehnologii respectă demnitatea umană, protejează drepturile fundamentale și contribuie la binele comun, în loc să devină instrumente de control sau discriminare.

În cazul inteligenței artificiale, această dimensiune etică capătă o greutate aparte. Spre deosebire de alte tehnologii tradiționale, care erau simple unelte aflate complet sub controlul omului, inteligența artificială funcționează ca un agent independent, capabil sa ia singur decizii. Ea nu se limitează la efectuarea unor calcule sau la executarea mecanică a unor instrucțiuni, ci procesează date, extrage modele și oferă soluții care pot influența în mod direct viețile noastre. De aceea, etica inteligenței artificiale nu se reduce la modul în care este scris codul sau antrenat algoritmul. Ea include și problema responsabilității morale pentru consecințele deciziilor generate de aceste sisteme. De exemplu, dacă un algoritm de recrutare respinge în mod repetat candidați dintr-un anumit grup social sau dacă un vehicul autonom greșește o decizie de trafic, nu mai vorbim doar de erori tehnice, ci de impacturi etice și juridice asupra oamenilor reali. Astfel, putem spune că inteligența artificială nu este doar o invenție spectaculoasă, ci și o oglindă a valorilor societății care o creează.

Unul dintre cele mai discutate riscuri legate de inteligența artificială este cel al bias-ului algoritmic. Pentru a funcționa, aceste sisteme se bazează pe seturi de date, iar dacă informațiile sunt incomplete sau reflectă dezechilibre sociale, rezultatele vor repeta aceleași erori. În loc să corecteze nedreptățile, algoritmii pot ajunge să le amplifice. Un exemplu în acest sens este că unii algoritmi folosiți în domeniul justiției pentru evaluarea riscului de recidivă au arătat tendința de a acorda scoruri mai mari persoanelor provenite din comunități defavorizate, iar sistemele de filtrare a creditelor au respins candidați din anumite zone geografice doar pentru că datele istorice asociau acele regiuni cu un risc financiar mai ridicat. Astfel, inteligența artificială riscă să devină un mecanism de perpetuare a inegalităților existente, în loc să fie o unealtă de progres și echitate.

Odată cu creșterea utilizării inteligenței artificiale, tot mai multe organizații internaționale și guverne au început să își pună problema unor reguli clare care să asigure folosirea responsabilă a acestei tehnologii.

În 2021, UNESCO> a lansat o recomandare despre etica inteligenței artificiale. A fost primul document de acest fel la nivel global, acceptat de aproape toate țările. Ideea lui este simplă: tehnologia trebuie să respecte oamenii, să fie corectă, transparentă și să nu dăuneze mediului. În plus, recomandarea propune și instrumente practice, cum ar fi evaluările de impact etic – adică o analiză făcută înainte de lansarea unui sistem, pentru a vedea ce efecte poate avea asupra oamenilor și societății.

În Europa, cel mai important pas este AI Act, o lege gândită să reglementeze toate aplicațiile de inteligență artificială într-un mod unitar. Sistemele sunt împărțite pe niveluri de risc: mic, ridicat sau inacceptabil. Pentru cele cu impact mare, de exemplu cele folosite în sănătate, justiție sau în infrastructuri esențiale, legea cere reguli clare privind calitatea datelor, transparența și controlul uman. Uniunea Europeană vrea astfel să arate că tehnologia poate fi folosită responsabil, fără să pună în pericol oamenii.

În Statele Unite, lucrurile funcționează altfel. În această țară, accentul cade mai puțin pe legi uniforme și mai mult pe autoreglementarea companiilor. Mari companii, precum Google, Microsoft sau IBM, și-au făcut propriile coduri etice, prin care promit să respecte principii precum siguranța, corectitudinea și transparența. Totuși, pentru că nu există o lege națională clară, rămân multe zone neacoperite, iar pe cine pică responsabilitatea finală este greu de stabilit.

Etica inteligenței artificiale nu poate fi impusă doar prin legi și reglementări. La fel de importantă este educația, care trebuie să pregătească atât specialiștii de mâine, cât și utilizatorii obișnuiți. În universități, este esențial ca viitorii ingineri, economiști sau informaticieni să fie formați nu doar tehnic, ci și în spiritul responsabilității sociale. În școli, elevii trebuie să înțeleagă din timp cum funcționează tehnologia și ce efecte poate avea asupra vieții lor. Iar pentru societate, campaniile de informare și dezbaterile publice pot transforma cetățenii în participanți activi, capabili să ceară transparență și corectitudine. Educația devine, așadar, cel mai puternic instrument prin care putem construi un viitor digital sigur și echitabil.

Tehnologia, în toate formele ei, de la aplicațiile care ne ușurează viața de zi cu zi până la inteligența artificială care ia decizii complexe, nu este doar o unealtă neutră, ci o forță care modelează societatea în profunzime. Ea are puterea de a aduce progres economic, social și cultural, dar și riscul de a crea dezechilibre, inegalități sau noi forme de control. Din acest motiv, etica trebuie să rămână busola care ghidează inovația: prin reguli internaționale, legislație responsabilă, coduri de conduită și, mai ales, prin educația fiecărui om. Numai așa putem construi un viitor în care tehnologia să fie nu o amenințare, ci un aliat al umanității.

Mihaela Bogdan
Membru Departament Educațional
Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)

În ultimele două decenii, domeniul IT a devenit unul dintre cele mai dinamice și influente sectoare din România. De la simpla dezvoltare de servicii, industria s-a transformat într-un ecosistem complex care cuprinde companii multinaționale, start-upuri inovatoare, centre de cercetare și dezvoltare, dar și o comunitate activă de profesioniști și freelanceri. Tehnologia nu mai este doar un instrument de suport pentru afaceri, ci și un nucleu al transformării digitale, al competitivității și al dezvoltării durabile. Investițiile constante, atât în infrastructură digitală, cât și în educație, au contribuit la consolidarea poziției țării noastre ca hub regional al tehnologiei și inovației.

IT&C România: un deceniu de schimbare

În 2015, sectorul IT&C din România a atins o valoare adăugată de 3,066 miliarde euro, devenind a doua cea mai mare contribuție la creșterea economică, cu 3,7%. Industria număra aproximativ 100.000 de specialiști IT, susținuți de universități și centre tehnice, iar Bucureștiul concentra majoritatea companiilor și absolvenților, fiind urmat de Cluj-Napoca. (Constantin Măgdălina, expert în tendințe și tehnologii emergente)

În 2020, în plină pandemie, industria IT din România a înregistrat o ușoară scădere a numărului de angajați comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, veniturile și profiturile companiilor au continuat să crească, semn al capacității lor de adaptare rapidă la noile condiții. Rentabilitatea sectorului a suferit o ușoară creștere, reflectând capacitatea companiilor de adaptare rapidă. Totodată, pandemia a accelerat adoptarea muncii remote, facilitând accesul la proiecte internaționale, dar a și adus noi provocări în ceea ce privește productivitatea echipelor. (Adrian Dragomir în revista Bursa)

În 2024–2025, sectorul IT&C din România continuă să rămână unul dintre cei mai importanți contribuitori la economia națională, cu o pondere estimată de 8% din PIB, consolidându-și rolul pe piața globală prin exporturi semnificative de servicii și o comunitate numeroasă de profesioniști. Conform rapoartelor, în 2025 piața serviciilor IT din România ar putea ajunge la 1,172 miliarde de euro, o perspectivă optimistă pentru următorii ani. (Conform Business Forum)

Pilonii principali ai pieței IT din România

Outsourcing IT

Conform datelor INS, în 2020, peste 60% din veniturile sectorului IT au provenit din externalizare. Clienții internaționali au apreciat costurile reduse și calitatea serviciilor oferite de firmele românești. Externalizarea sau outsourcing-ul constă în transferarea responsabilității pentru anumite procese sau servicii tehnologice către furnizori externi specializați. (Kardia Consulting & Powernet)

Dezvoltare software

Acest domeniu este cel mai important segment al pieței IT din România, concentrându-se pe crearea de aplicații software pentru o gamă largă de industrii, de la educație și sănătate, până la e-commerce și telecomunicații. Companiile românești oferă soluții personalizate și adaptate cerințelor clienților internaționali, fiind recunoscute pentru calitatea înaltă a codului și flexibilitatea în livrare. (Conform ANIS)

Inteligență artificială și data science

Pe măsură ce tehnologiile AI și analiza datelor devin tot mai critice în deciziile de business, companiile din România investesc masiv în aceste domenii. Specialiștii în machine learning, AI generativ și data mining sunt foarte căutați, iar proiectele implică automatizarea proceselor și dezvoltarea unor produse inteligente, cu impact pe piața internațională. (Conform Kardia Consulting & Statista)

Securitate cibernetică

Pe fondul creșterii amenințărilor digitale, companiile IT din România au dezvoltat servicii specializate de securitate cibernetică, incluzând audituri de vulnerabilitate, soluții de protecție și testări de tip ethical hacking. Acest sector este în expansiune, pe măsură ce companiile și instituțiile publice alocă bugete mai mari pentru protecția datelor și a infrastructurii digitale. (Mordor Intelligence)

Cloud computing și DevOps

În România, tot mai multe companii IT folosesc servicii cloud, precum AWS, Azure sau Google Cloud pentru a lucra mai eficient și mai flexibil. Prin metodele DevOps, echipele colaborează mai bine și pot lansa mai rapid noile aplicații sau actualizări. Tehnologiile folosite ajută firmele să-și adapteze serviciile în funcție de nevoile clienților și să lucreze mai organizat. (Software Development Academy)

R&D și inovare tehnologică

Companiile IT românești investesc tot mai mult în cercetare și dezvoltare (R&D) pentru a rămâne competitive și a aduce soluții inovatoare. Prin adoptarea noilor tehnologii emergente și colaborarea cu mediul academic, acestea stimulează creativitatea și dezvoltă produse și servicii avansate care răspund rapid nevoilor clienților. (Kardia Consulting)

ajută firmele să-și adapteze serviciile în funcție de nevoile clienților și să lucreze mai organizat. (Software Development Academy)

România digitală: perspective pentru viitor

În orizontul anului 2030, România este pregătită să își transforme economia digitală într-un motor major de creștere. Se estimează că dimensiunea economiei digitale ar putea ajunge la 52 miliarde de euro, reprezentând aproape 10% din PIB. Piața IT va continua să se extindă, sprijinită de o comunitate puternică de specialiști și de interesul tot mai mare al investitorilor. Un rol important îl va avea și domeniul securității cibernetice, care va câștiga tot mai multă relevanță pe măsură ce digitalizarea accelerează. Exporturile de servicii IT vor rămâne un pilon esențial al economiei, consolidând poziția României ca unul dintre centrele europene de referință în tehnologie și inovație. (Mirabela Căpîlna în NewTech Academy)

Piața IT din România a avut parte de o dezvoltare continuă și s-a adaptat cu succes la provocările recente, devenind un pilon important al economiei digitale. Cu investiții constante în inovație și educație și o orientare clară către tehnologii emergente precum AI și securitatea cibernetică, sectorul IT românesc continuă să crească și să contribuie semnificativ la competitivitatea țării pe plan global.

Pe meleaguri românești, IT-ul este ca o poezie - scrisă cu o mână pe tastatură și o cafea cu lapte în cealaltă. Aici, limbajul universal sunt liniile de cod, iar erorile nu sunt altceva decât adrenalina care îți face inima să bată mai tare decât orice deadline. Astfel, între nenumărate debug-uri și zâmbete la birou, se scrie în fiecare zi câte o pagină pentru viitorul digital.

Elena-Daciana Andreescu
Membru Departament Educațional
Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)

Ești student și ai vrea să îți faci un CV pentru a-ți găsi un j*b sau un internship, dar nu prea știi ce să scrii în el din cauza lipsei de experiență? Nicio grijă! În acest articol vei afla informații despre câteva proiecte personale care nu doar că vor arăta bine în CV-ul tău, dar mai ales îți vor pune la treabă cunoștințele teoretice în probleme practice. Totodată, ai ocazia de a învăța multe alte abilități și noțiuni care te vor ajuta în călătoria ta de programator junior. Ca să nu îți pierd răbdarea cu încă două rânduri de descriere, îi dau startul:

Blog/portofoliu personal

Unul dintre cele mai simple proiecte cu care ai putea să începi este un portofoliu personal. În acest mod îți poți testa și dezvolta cunoștințele în HTML, CSS și poate chiar JavaScript. Cu ajutorul portofoliului îți poți documenta celelalte proiecte personale, făcându-le astfel mult mai accesibile pentru angajatori. Poți, de asemenea, să te folosești de un sistem de management al conținutului (CMS) pentru a crea, edita, organiza și publica site-ul. Încă un lucru important este să te asiguri că portofoliul este disponibil și flexibil pentru toate interfețele. Ai încredere în tine!

O aplicație

Fie că ești fan Android sau iOS, există o soluție pentru fiecare. Aplicațiile pentru Android necesită cunoștințe tehnice de Java, pe când cele pentru iOS pot folosi Swift, un limbaj de programare open-source și robust creat de Apple. Poți începe prin a crea aplicații mai simple, cum ar fi un calculator, un planificator, un To-Do list, iar apoi poți trece treptat la lucruri ceva mai complexe precum o mesagerie sau o aplicație de gestionare a parolelor. Poți crea o aplicație care să răspundă nevoilor proprii sau ale altor persoane. Fii creativ!

Un joc

Prin intermediul acestui proiect îți poți demonstra cu ușurință gândirea logică și înțelegerea algoritmică. Dacă interesul tău este acela de a-ți etala cunoștințele de JavaScript, atunci un joc simplu ca X și 0, Spânzurătoarea sau Piatră, Hârtie, Foarfecă ar fi potrivit. Dacă visul tău este de a fi un game developer, vei avea nevoie de abilități practice mai avansate. Te poți folosi de C++, Python și JavaScript pentru a crea jocuri cum ar fi șah sau Snake. Desigur, îți poți lăsa imaginația să înflorească și să creezi jocuri noi cu grafică și povești mult mai interesante. Unde există voință, există și o cale!

Application Programming Interface

Un API oferă o modalitate prin care un program software poate interacționa cu altul. Cu ajutorul acestuia poți crea aplicații de tip Vreme sau Hartă. Îl poți utiliza pentru a prelua și afișa informații actuale de la un serviciu meteo și poți apela API-ul Google Maps pentru a obține locații, distanțe și trasee pe care să le utilizezi în aplicația ta. Totuși, lucrul cu API poate reprezenta o muncă dificilă din cauza documentației incomplete, a subestimării volumului de informații sau limitărilor de acces. Lucrează cu atenție!

Drumul către o carieră în IT nu e ușor, însă cu pași mici și constanți poți ajunge foarte departe în cel mai scurt timp. Important este să nu îți pierzi motivația și să nu te copleșească ideea efortului pe care îl ai de depus. Trebuie să îți faci așteptări realiste despre abilitățile tale pentru că nimeni nu s-a născut învățat. Cu răbdare și perseverență, vei observa progresul pas cu pas, iar fiecare reușită îți va da încredere să mergi mai departe. În final, ceea ce contează cel mai mult este să rămâi curios și să nu te oprești niciodată din a învăța lucruri noi.

Iulia Elena Tăbleț
Membru Departament Educațional
Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)

Cum te-ai simți dacă oricine ar putea afla unde locuiești, ce ocupație ai și cum arăți absolut gratuit? Ironia este că tot noi oferim aceste date zi de zi pe Internet. Fie că este un cont nou pe o rețea de socializare sau un simplu Google search, amprenta digitală, numită și „digital footprint”, se regăsește în nenumărate feluri.

Ce este amprenta digitală

Amprenta digitală este fiecare urmă pe care noi o lăsăm pe Internet. De la postări, comentarii sau story-uri, până la istoricul căutărilor și adresa IP. Ele sunt clasificate sub formă pasivă și activă.

Amprentele digitale pasive sunt datele adunate de aplicații, cum ar fi:

• Locație prin GPS, dar și adresă IP;
• Date personale (Nume, Prenume, Email, Telefon, Adresă de reședință, Data nașterii, Ocupație, Prietenii/Conexiuni, Aspect);
• Dispozitiv folosit;
• Furnizor de Internet folosit.

Amprenta pasivă nu se oprește aici. Aplicațiile și site-urile încearcă să convingă utilizatorii să accepte fișiere „cookie”. În general, aceste „prăjiturele” ajută aplicația să ruleze mai fluid, evitând încărcarea repetată a unor elemente sau date, dar pot fi folosite și pentru a înregistra întreaga ta activitate: clickuri, produse adăugate în coș, căutări, timpul de atenție acordat unui produs/postare, tipul de serviciu dorit și like-uri oferite la postări. Mai mult, Google reține toate căutările efectuate pe motorul lor de căutare.

Amprenta activă este ceea ce oferim noi internetului, nesiliți de nimeni, adică: poze de profil, postări, story-uri, comentarii, conținut de tip short-form, e-mailuri trimise și chiar formulare completate pentru petiții sau înscrieri la evenimente.

Ce se întâmplă cu aceste date?

Totalitatea amprentelor trece, de cele mai multe ori, prin trei etape: colectare, profilare și vânzare/partajare. Cu alte cuvinte, ele se colectează, se organizează într-o bază de date pentru fiecare profil/utilizator, iar apoi aceste date pot fi vândute sau partajate către brokeri de date pentru marketing personalizat.

Există și posibilitatea ca reclamele personalizate să provină de la o companie care se ocupă cu „internet scraping” și care a vândut mai departe datele obținute. Aceste companii automatizează scripturi pentru extragerea datelor din website-uri publice.

Provocări majore legate de confidențialitate

Atunci când candidezi pentru un loc de muncă, angajatorul poate apela la servicii sau unelte capabile să evalueze activitatea ta online și să genereze un scor, în funcție de care vei fi ulterior acceptat sau refuzat.

Expunerea publică presupune ca informațiile tale personale să poată fi găsite și accesate de oricine, fie că este vorba de o simplă curiozitate, fie de o intenție mai puțin binevoitoare, care poate duce la hărțuire, furt de identitate, atacuri cibernetice sau înșelătorii online.

Odată ce un conținut ajunge online și atrage atenția, ștergerea lui completă devine aproape imposibilă. În același timp, pe dark web circulă frecvent baze de date compromise, cu informații sensibile precum parole și date bancare.

Cum ne putem proteja amprenta digitală?

Este esențial să fii atent la informațiile pe care le partajezi online, inclusiv comentarii, fotografii sau articole (ironic), deoarece acestea pot fi păstrate permanent și accesibile publicului. Setarea corespunzătoare a confidențialității conturilor te ajută să controlezi cine îți poate vedea profilul și activitatea, iar gestionarea reclamelor personalizate prin platforme cum ar fi Google sau Facebook, precum și utilizarea extensiilor de tip ad-blocker (ex. uBlock Origin), poate reduce urmărirea online. Reputația profesională trebuie protejată prin menținerea unui profil curat pe rețelele de specialitate, evitând conținutul care ar putea afecta imaginea ta. Este recomandat să oferi doar date strict necesare în formularele online și, atunci când este posibil, să folosești emailuri temporare sau servicii de „mascare” a datelor (ex. TempMail). De asemenea, verificarea periodică a expunerii datelor prin site-uri precum „Have I Been Pwned” te ajută să identifici eventuale spargeri de conturi și să schimbi imediat parolele compromise.

Acum, ajuns la finalul acestui articol, doresc să recomand cu tărie site-ul fmhy.net. Acest site este, după cum spun ei, „The largest collection of free stuff on the Internet” și conține linkuri, unelte, sfaturi despre absolut orice ai nevoie: de la filme, cărți, muzică, până la programare, sisteme de operare și inteligență artificială. Platforma este complet sigură de folosit, este actualizată constant și include chiar și o secțiune dedicată aplicațiilor sau site-urilor care s-au dovedit a fi riscante, pentru ca tu să știi ce să eviți.

Vlad-Alexandru Bocioacă
Membru Departament Educațional
Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)

Inteligența artificială (AI) a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte în ultimii ani, aducând cu ea atât entuziasm, cât și îngrijorare. Cu avansul tehnologic rapid, mulți se întreabă dacă locurile de muncă din domeniul IT sunt amenințate de automatizare și dacă acestea ar putea fi înlocuite complet de AI.

Pe de o parte, există un potențial imens pentru automatizare, care ar putea înlocui multe dintre sarcinile repetitive și de rutină. Un raport realizat de Goldman Sachs în martie 2023 estimează că AI-ul capabil să genereze conținut ar putea înlocui până la un sfert din locurile de muncă existente. În total, până la 300 de milioane de joburi din Uniunea Europeană și SUA ar putea fi afectate de automatizare.

Pe de altă parte, AI-ul are capacitatea de a deschide noi oportunități și de a crea locuri de muncă care nu existau până acum. De exemplu, dezvoltarea și întreținerea sistemelor de AI, interpretarea și aplicarea datelor generate de aceste sisteme, și chiar gestionarea impactului social al AI-ului sunt toate domenii în creștere.

Amenințare reală sau alarmă falsă?

Deși joburile din IT par să fie în prima linie a schimbărilor aduse de AI, nu toate veștile sunt proaste. Martin Ford, autorul cărții Regulile roboților: Cum va transforma inteligența artificială totul, sugerează că anumite categorii de joburi sunt mai puțin expuse riscului de a fi înlocuite de AI. Acestea includ joburile care necesită creativitate, relații interpersonale complexe și abilități de rezolvare a problemelor în medii imprevizibile.

Cu toate acestea, programatorii nu sunt complet imuni la automatizare. Deja există o schimbare în piață, iar IT-iștii sunt nevoiți să își actualizeze constant abilitățile pentru a rămâne competitivi. Universitățile au început să introducă în curriculumul lor materii dedicate inteligenței artificiale, subliniind necesitatea ca programatorii să învețe noi tehnologii și metodologii.

Alte joburi modificate de AI în diferite domenii

Nu doar IT-ul este afectat de avansul AI-ului. De-a lungul timpului, multe alte domenii au suferit schimbări semnificative din cauza automatizării:

1. Finanțe și bănci: Rolurile de casier au fost primele afectate de automatizare. Multe sarcini, precum numărarea banilor, au fost preluate de mașini și software, lăsând casierilor doar interacțiunea cu clienții și prezentarea de noi produse.

2. Marketing: AI-ul a schimbat deja modul în care sunt gestionate campaniile de marketing. În loc să caute manual imagini și să planifice strategii, specialiștii în marketing se bazează acum pe algoritmi care optimizează automat aceste procese.

3. Producție: Automatizarea a transformat producția industrială. Roboții au înlocuit în mare parte muncitorii în fabrici, preluând sarcini repetitive și periculoase.

4. Servicii de curățenie și agricultură: În viitorul apropiat, se așteaptă ca inteligența artificială să înlocuiască lucrătorii în agricultură și chiar măturătorii de stradă, cu mașinării autonome care vor prelua aceste sarcini.

Un aspect cheie subliniat de experți este necesitatea de a ne adapta constant la noile tehnologii. Leonard Rizoiu, expert în resurse umane, subliniază importanța dezvoltării continue a abilităților. Cei care își vor menține joburile în viitor vor fi cei care reușesc să se "upgradeze" constant, învățând să utilizeze AI-ul în avantajul lor.

Pe măsură ce AI-ul devine din ce în ce mai avansat, multe locuri de muncă, inclusiv cele din IT, vor fi afectate. Totuși, joburile care necesită creativitate, inteligență emoțională și abilități practice complexe sunt mai puțin expuse riscului de automatizare. Adaptarea constantă și învățarea continuă vor fi esențiale pentru a rămâne competitivi pe piața muncii. Cei care își dezvoltă abilități noi și se adaptează la noile tehnologii vor fi cei care vor supraviețui și prospera în această eră a transformării digitale.

Diana-Andreea Guia
Membru Departament Educațional
Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)